Inca o data, cand ai veni,
celulele mele ar creste din pui,
si buzele ar arde in cenusa de rosu,
si ace de sete ar aprinde in cuibarul pantecului
lapte din lumina sangelui.
Si ti-as fi prunc,
si odiseea mugurului.
As muri in cuie de trandafir
si fierul mi-ar fi voiosie.
M-as umfla ca un mal apasat de pietre,
ce le inghite si le primeste,
o rochie cuminte si infiorata,
tesuta din oase de stihie,
si piei de rug,
si fum molatec,
si aripi de furnica alba
in talpi ce iti danseaza.
Iar tu ti-ai trage nadragii peste suflet
si ai pleca, falic demiurg, insorit de negi de lumini,
fara sa stiu macar ce te-a circumcis in faptura mea.
Si as ramane un copil,
nenascut pe sfert,
invelit cu stupoarea celui avortat,
neputincios sa ma adap la sanu-ti vanat si amar,
ce m-a secat.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
1 comments:
Pozele pe care le alegi sunt cu adevarat frumoase.
Post a Comment