Pe un deal, ochii mei au visat o moschee cu acoperis caprui si ziduri pictate in creta umeda, chinestezica, profanata de un taoist nemuritor.
Pahare cu picioare zvelte si cupe carnoase isi etalau nurii de zmeura si urme de buze rujate se tavaleau in zambete fade, sub lumina straveziu-lasciva a gandurilor mele murale.
Un batranel cu papion cafeniu si tample imbujorate ciugulea biscuiti cu crema ninsa, amara, plangand in mansetele batistei sale parfumate cu desuuri de amanta rafinata.
Inchei aici primul capitol. Caramele. Carioci. Vitralii pictate in culori de smalt metalic... Am vorbit despre multe nimicuri degenerate in scancete grave si metafore dantelate, accesorizate cu sani rotunzi si gene rimelate.
Si as fi putut sa scriu totul un pic altfel... cu mai putine greseli de tipar si de interpretare.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment