"Maricica este femeie.
Femeie este substantiv."
(Dintr-un manual de logica masculina)
Maricica este o fata de pajiste, cu obrazul spalat in polen si buza cardinal-violet.
Maricica zambeste dumnezeieste si toarna gaz pe pietre, cand i se casuneaza pe fierul lor verde.
Maricica striveste busuioc intre gene si iubeste cu polonicul plans de foi de ceapa si stevie.
Maricica se plimba cu tractorul in zilele senine si isi prajeste sanii biciuiti de stele in sipotul florii Doamne-fereste.
Maricica fierbe lapte solar si leaga funii de crestet de munte populat de dihanii si colonii de molii.
Maricica este nu-stiu-cum in sensul de musca-enigma, pentru ca nu poate fi vanata, ci doar ametita.
Maricica este supla ca o vioara de sufragerie, care canta la bascalie despre sirop de pere si vernil hidrogenat de brusture.
Maricica nu sta pe ganduri ca sa nu le striveasca talpa soldului.
Maricica crede ca sapunul este o fiinta cafenie care ii aluneca pe miezul pulpei.
Si acum, daca ti se maricicheaza si tie mintile, priveste chestiunea ca pe o problema de metafizica…
Dezleaga-ti nodul de la cravata, cronometreaza momentul dezbracatului si pune-ti streangul de gat c-o precizie de metronom.
Poti sa o stupesti tu... Maricica este femeia edenica, senzuala, care poarta in plete o sapa nazdravana cu care-ti sapa cuibul de oase.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
0 comments:
Post a Comment