BLOOMENHERZ's LOUNGE

Visele mele nu sunt niste corcituri ale perceptiei analfabete ca pamantul e un moft oval si nervos, proaspat si sfaramicios.
Pana si cerul asta mov-netot nu plange de la un rau congelat in nori si botit de ploi.
Da-mi cu bidineaua pe la ochi sa-i patezi si pe ei cu fundite carliontate de smog. Multul e un chip noduros, cu cearcane de metal gaunos, ranjind fad, ca un betiv sinuos.

Mi-e indiferent si pot sa si mor cu scrasnetul asta ardent, spirtos de mortaciuni escaladate-n releu.
Da-mi motive sa rad si sa rod batoane de gris zimtos, caci iti spun io: Rimele mele nu s-au pocit de la rosu in degrade, scufundat in jeleu.
Vezi bine ca si gandul meu e apretat si cochet.
Pasii-mi sunt rotunzi si mereu... plang doar daca vreau eu.
Sa ne asezam deci pe pietre mai moi.
Nooormal... asa e mai bine pentru prosti, iar eu sunt un copil cam nervos.

Fac sarmale de cuvinte si ti le servesc cu vin fiert si fosfor in sange pentru aduceri aminte. Si, ma rog, sper sa te friga... Ti-oi mai da un servetel si un sut in carpator, oaspete nerecunoscator!
Ploile astea acidulate m-au erodat de tot... E cerul busy si acoperisul mov.