BLOOMENHERZ's LOUNGE

Timpul ne invata despre inceput, sfarsit si geneza greselii.
Timpul suprapus pe o panza de zapada, colorata in picaturi volatile de soare.
Timpul care se scurge in sine, intr-o entitate de clipe care ucid din nepasare simtiri rotunde si momente sincere.
Timpul nepotrivit, timpul nenascut, cand fructele fiintei noastre rodesc la umbra fierbinte, lasandu-ne arsi de pasi apasati si neintamplata trecere.
Timpul care se grabeste sa curete acele flori invizibile care si-au scos trupurile naive in lumina mincinoasa a ploilor sterile.
Timpul ne creste inainte de vreme, platindu-ne cu propria noastra avutie ezitarea si stangacia.
Timpul ne grabeste spre asteptare si tacuta neliniste.
Timpul ne uita, suspendati in inertia fluctuatiei.
Timpul ne aprinde spasmodic, in pseudo-variatie.
Timpul ne stinge ritmic, ademenindu-ne in amnezia cunoasterii.
Timpul are farmecul toanelor karmice si senzualitatea femeilor coapte.

Intr-o zi cel invins isi va fi baut otrava boema, dar moartea il va dezgoli din panza stingerii, scarbita de curatenia neintinata a sangelui.
Intr-o zi cel inchis va gasi in el orizontul si libertatea, savurand silueta distantei, si nu finitudinea marginii.
Intr-o zi bunatatea si nobletea vor fi atat de intense, incat zeii satanici se vor sparge intr-o implozie de zambete, transfigurati in nirvana.
Intr-o zi inocenta inimii firave va fi un templu al puterii intangibile si iradiante. Intr-o zi va fi prea tarziu pentru pelerinii necredintei, care s-au inchinat necugetat uitarii si totusi mult prea devreme pentru iertarea trecerii…

Timpul ne invata, cu vadita aroganta, ca nu putem invinge, atunci cand armele noastre sunt curajul, rabdarea si iubirea.
Ca nu putem sta neinfricati in fata furtunii universale, imbracati in visare, cand cerul involburat loveste in noi, neinfranat, cu imprecatii.
Ca vom fi ingenunchiati de cei carora le-am sarutat cicatricele si le-am iertat indragostit incertitudinea privirii, crezand orbeste in firescul devenirii si in simplitatea binelui.
Ca resemnarea nu este un raspuns, ci o necesitate intrinseca.
Ca intr-o zi va fi prea devreme pentru iertarea trecerii si totusi mult prea tarziu pentru pelerinii necredintei, care s-au inchinat necugetat uitarii…

Cautam un cuvant pentru necuvant...
Timp.
Trecut…